Naiva si amuzanta aceasta traducere de pe descopera.ro

Nunta anului. Controversată, criticată, dar invidiată şi visată de orice muritor. Opulentă, dar nu agresivă, civilizată şi, cu toate eforturile de a fi cât mai discretă.

Cei doi se iubesc cu patos, şi asta se vede încă de cum păşeşti în sala de la Ambasad’Or. Emoţia li se citeşte pe chipuri, iar naşul Gigi Becali e şi el parte din decor şi din încărcătura de sentimente dată de importanţa momentului. A se vedea emotia de pe moaca lui borcea )))))), huhaha, e fenomenal. Cam aceeasi fata emotionata cred ca am si eu pe buda cand e vreunu’ care iese mai greu.

Sunt zeci de mese aranjate extraordinar, cu orhidee şi trandafiri de un alb pur, care se revarsă în cascadă din vaze de 1 metru înălţime combinate cu lumânări simbolizând focul dragostei. Nici nu stiu, are rost sa mai comentez faptul ca din cum au spus ei reiese ca mesele se revarsa in cascada? Si ce naiba sa mai spun de focul dragostei, e… nu, chiar n-am cuvinte.

Florile au marcat puternic acest teritoriu al eleganţei, pentru că erau prezente şi în afara incintei acoperite: pe marginea piscinei, în vecinătatea barurilor, pe aleile adiacente unde nişte bonsai luminaţi de leduri le luau faţa, în toate colţurile şi pe toate măsuţele de exterior şi, mai ales, la masa mirilor şi a naşilor.

Gigi Becali a dansat cu mireasa în stilul lui caracteristic

Parcă şi rochia de mireasă era din petale, completând un cadru plin de bun gust compus din mobilier de calitate şi accesorii de top. Apoi, muzica a fost mortală. Tot acel meniu publicat de ziare, mai mult decât îndestulător, a fost sărit din când în când tocmai pentru că lumea uita să mănânce.

Mirii au inaugurat show-ul cu un vals al miresei pentru care s-a văzut că au muncit mult în avans. Apoi, naşul şi-a intrat în rol, întreţinând atmosfera cu multă decenţă până la final. Gigi Becali a fost un dansator remarcabil nu atât prin calităţi, cât prin străduinţă: fericit şi pus pe cântat muzică tradiţională. 

Naşa s-a remarcat prin fineţe, la fel ca şi restul femeilor din marea familie Becali. Va rog sa cititi cu atentie, cel care a intretinut atmosfera cu decenta si plin de finete a fost gigi becali. becali – decenta, decenta – becali, becali-finete, becali-finete-decenta.  wtf, nu merge.

Autorii acestor remarcabile randuri sunt (a fost nevoie de doua minti stralucite pentru a concepe asa ceva) sunt Dorin Chiotea si Andreea Paslaru.

Pentru ca mi-au facut ziua mai vesela, le multumesc atat lor pentru ca l-au scris, cat si lui Radu Banciu si Andy Stanescu pentru prezentarea la radio a acestei capodopere.

Ceea ce m-a surprins n-a fost jocul prost al romaniei ci cat de slaba este Franta. Aveam senzatia ca daca faceam o echipa cu niste vecini din bloc, tot 0 – 0 s-ar fi terminat.

M-am surprins pe finalul meciului ca speram intr-o minune ca echipa romaniei sa dea un gol. Si m-am autoanalizat si m-am amuzat pe seama mea dandu-mi seama ce inseamna sa fii subiectiv. Oricarei alte echipe ar fi fost in locul nostru, nu i-as fi dat nicio sansa sa dea vreun gol nici daca ar fi jucat inca trei ore. Dar pentru echipa romaniei m-am trezit sperand. O speranta inutila pentru niste oameni care nu merita speranta mea.

Din fericire, peste doar trei zile incepe un spectacol adevarat, tocmai in celalalt capat al lumii, CM de Rugby, unde Romania s-a calificat din nou, in urma unui ultim meci superb la care am avut placerea de-a fi pe stadion cu baiatul meu. Evident ca n-avem nicio sansa in fata superputerilor de acolo, dar baietii aia chiar incearca, nu se dau batuti inainte de-a incepe.

Cu urari de succes baietilor nostri din echipa nationala de rugby si cu acceptul subinteles al domniilor dvs, ma retrag la culcare. A, si va garantez ca ech. ro de fotbal m-a pierdut iar de client pentru inca vreo doi ani.

Acest mesaj l-am primit astazi de la  +447786201085, un numar de Vodafone Anglia, care se pare ca apartine intr-adevar Nokia. Ce pot spune, decat, ciudat, ciudat, ciudat!

Soselele dom’le, asta e singura noastra problema. Chiar in acest moment, la radio, niste unii bat moneda  (si campii din cand in cand) despre preotii nostri care te lasa cu mortu’ pe masa daca nu cotizezi. Ei bine, s-a gasit unul care sa spuna ca acesti bani ar trebui redirectionati catre autostrazi .

Ma gandesc eu asa – daca as reusi sa le fac romanilor autostrazi, multe, sute de mii de km de autostrazi (chiar si legaturile dintre satele unei comune sa fie autostrazi) as castiga alegerile pentru presedentie pentru urmatorii 120 de ani. Ar modifica si constitutia pentru mine. As crea o dinastie romaneasca – dinastia celor ce-au construit imposibilul. As avea o pozitie privilegiata in cartile de istorie, alaturi de Stefan cel Mare si Mircea cel Batran.

Mergand mai departe, in orase ar trebui sa avem fiecare straduta lui, un fel de prelungire a holului de la intrare. Si sa le facem suprasuspendate, pe cateva milioane de nivele. E adevarat, cheltuielile initiale par mari, dar ganditi-va un pic, sa sintetizam

• ar disparea semafoarele -> economie de curent, economie de benzina; am fi cea mai eco tara
• fiecare isi ingrijeste strada lui -> ar da faliment industria de seminte. Nimeni n-ar mai manca si implicit arunca semintele pe geam pe propria lui strada. Valabil si pentru chistoace (guilty), amabalaje diverse, scuipati mai verzi sau mai curati, servetele cu sau fara scuipati verzi.
• s-ar schimba programul televiziunilor caci ar aparea concursuri de tipul “cea mai frumoasa strada”, “cea mai verde strada”, “cea mai sexy strada”, “strada porno”, “crima pe strada de la nivelul 128.402″ etc.
• am fi mai crediniciosi -> mergand atat de sus cu totii, am fi mai aproape de Dumnezeu si in felul asta am avea o comunicare mai buna cu divinitatea.

Bine ca toti barbatii este prosti si aia sub 50 de cercetatori de la Univ. California este destepti.

Intr-un poll al realitatii rezultatelor diferitilor cercetatori (englezi de regula, ca astia se plictisesc in timp ce muncesc altii pentru ei), chestia de mai sus ar iesi pe primul loc pentru ca ar fi votata de toate femeile in timp ce barbatii ar spune imi bag picioarele, nu stau eu sa dau click pe toate prostiile. Exceptand ce este vineri dupa ora 18.00 cand, daca esti inca la servici, citesti toate prostiile fara sa ai habar cam ce se spune pe acolo. Si asta cu toate ca esti inca la munca pentru ca…Da, ai treaba. Si nici treaba n-o faci, nici acasa nu te duci, nici a bere nu-ti miroase, in schimb citesti ce-au mai cercetat unii si altii.

Si by the way, de cand exista yahoo romania s-au dus naibii putine stiri interesante pe care le mai citeam din cand in cand. Yahoo Ro, cu mici exceptii, e un fel de cos de gunoi al tabloidelor romanesti.

Intarziatilor, care mai suntem, adunati-va si haideti sa haidem. Wherever!

- Ce faci, te pregatesti de plecare?

- Buna dimineata, imi cer scuze dar nu stiu cu cine vorbesc.

Vocea acum profund ranita imi spune:

- Aaa,  nu ma recunosti.

- Cu scuze din nou, dar cred ca ati gresit numarul. Nici nu stiu cine sunteti, nici nu ma pregatesc de vreo alta plecare decat la servici ca-n fiecare dimineata.

Si acum scuzele ei:

- Imi pare rau, am crezut ca vorbesc cu ginerele meu, Marius.

Ei bine, nu pot sa va pun aici in cuvinte ce voce a avut cand i-am spus ca nu stiu cu cine vorbesc la telefon. Marius, imi datorezi o bere. Daca plecatul asta al tau e departe, accept si plati paypal.

Si as mai vrea sa fiu din nou copil / Sa fie totul mai putin dificil

Ia-ma in brate si baga-ma in pat / Ce conteaza ca acum sunt barbat

Spune-mi o poveste si fa-ma sa plang / Si zi-mi ca ma iubesti chiar si-asa natang

Mai ia un gat de votca si un pumn de aspirina / Undeva in cap mi s-a stins o lumina.

Am gasit fericirea intr-o noapte de vara / Acum n-am cum sa mor, n-are ce sa ma doara.

In alta ordine de idei, dupa ce-am citat fara rost dintr-o trupa de duzina niste versuri care ma ating doar pe mine, imi amintesc de-un banc, doar partial,  in care barbatul ajungea la maturitate undeva pe la 35 de ani, dar deja era prea tarziu pentru ca era insurat cu 2 copii.

Si-n ultima ordine de idei – M-AM MATURIZAT! In exces, prea mult si dupa cum spun baietii aia de mai sus, as vrea sa fiu din nou copil, sa fie totul mai putin dificil.

M-am maturizat atat de mult si m-am seriozitat (stiu, nu exista) atat de tare in family man incat totul in jurul meu a devenit fara rost, incluzand gandurile mele asternute pe aici din cand in cand. Gandurile alea nici macar nu mai exista, sunt pa! Vor reveni candva, dar acum totul s-a redus (si continua) la munca in folosul familiei.

Adica, scuze pentru ultimele articole, aberante si fade prin lipsa lor de fond. Tin sa va spun ca am si idei mai bune si ca mi se intampla si lucruri interesante, dar pana sa ajung eu in birou sau acasa si sa imi pot pune idea pe monitor suna telefonul de 5 ori si am alte lucruri de facut. Apoi, odata iesit de sub influenta evenimentului, devin obiectiv si reusesc sa scriu doar cateva chestii prea standardizate si plictisitoare pe care le sterg inainte de publish.

In ultima ordine de idei nr.2 , multumesc celor cativa care m-au ajutat cu gandurile lor asternute pe aici, in mod special celor doi care se stiu singuri si… va pupacesc de va zapacesc pe toti si numa’ de bine.

Cum ma plimbam eu pe acolo prin spate incercand sa vad ceva din scena, ma bate pe umar o tiganga grasa cu fuste mari si ma intreaba “auzi, am auzit ca e si salam pe aici, stii ceva?”

De cand naiba scrie salam pe fata mea? Am oare nevoie de o schimbare de look?